Interesele celor câtorva milioane de ruşi din spaţiul ex-sovietic ar putea fi apărate de Moscova inclusiv cu tancurile, conform unui proiect legislativ al Kremlinului.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a prezentat luni Dumei (Camera inferioară a parlamentului) un proiect de lege prin care doreşte reglementarea intervenţiei armatei ruse peste hotare. Conform proiectului legislativ, trupele ruse pot fi folosite în afara graniţelor „pentru a respinge sau pentru a preveni o agresiune împotriva altui stat ori pentru a proteja cetăţenii ruşi de peste hotare“. Medvedev a prezentat schimbările legislative drept o încercare de a preveni repetarea a ceea ce s-a întâmplat în Georgia, anul trecut. Moscova a susţinut atunci că a intervenit pe teritoriul Georgiei pentru a apăra cetăţenii ruşi atacaţi de trupele georgiene, în Abhazia şi Osetia de Sud.
Dacă parlamentul rus va aproba această lege, prerogativele actuale ale preşedintelui Rusiei, conform cărora acesta putea folosi unităţi speciale ale armatei peste hotare, vor fi lărgite.
Conform legii din 2006, preşedintele trebuie să anunţe legislativul dacă vrea să declanşeze o asemenea operaţiune, păstrând însă secrete mărimea unităţilor utilizate, locul şi timpul acţiunii.
Noul act legislativ ridică probleme referitor la o eventuală intervenţie rusă oriunde pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, având în vedere numărul mare de cetăţeni ruşi din fostele republici. Pentru apărarea acestora sau a „intereselor acestora“, aşa cum precizează legea, armata rusă ar avea deci justificarea legislativă necesară acţiunii.
Dacă ne referim numai la cazul Republicii Moldova, de exemplu, ultimele date făcute publice de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova arată că în această ţară trăiesc 600.000 de deţinători ai cetăţeniei ruse. Majoritatea sunt comasaţi în Transnistria, dar comunităţi mari de ruşi se găsesc în principalele oraşe ale ţării.
O ţară care s-a simţit în pericol şi anul trecut, în timpul războiului din Georgia, este Ucraina. În estul şi în sudul Ucrainei, populaţia rusofonă este majoritară, iar în Peninsula Crimeea - unde se află şi baza militară rusă de la Sevastopol - reprezintă 60% din locuitori. După încheierea confictului din Georgia, Rusia a accelerat procedura de acordare a paşapoartelor ruseşti pentru minoritarii din Ucraina, ceea ce a declanşat din nou îngrijorarea Kievului. De la începerea crizei economice, cetăţenii ucraineni au fost şi mai tentaţi să ceară cetăţenia rusă, pentru a beneficia de dreptul la muncă în Federaţia Rusă.
Cotidianul